Propunerea noastră este aceea de a se spune rugăciunea înainte de prânz sau înainte de cină, atunci când toţi membrii familiei sunt împreună. Adunaţi în jurul mesei, se aprinde o lumânare, în timpul unei săptămâni se aprinde aceeaşi lumânare; acesta este gestul care spune că a început rugăciunea: lumina indică o prezenţă invizibilă, dar reală, oaspetele atât aşteptat de noi, Isus, care este mereu prezent atunci când doi sau trei sunt adunaţi în numele lui.
Lumânarea aprinsă va fi pusă în mijlocul mesei în aşa fel încât toţi să o poată vedea cum arde şi, împreună, vor face semnul crucii, se va citi textul biblic şi meditaţia care urmează (reflecţia), rugăciunea „Tatăl nostru” şi încheierea.
Duminică, 4 decembrie 2022
În numele Tatălui şi al Fiului, şi al Spiritului Sfânt. Amin.
Text biblic
Din Evanghelia lui Marcu: “Şi I-au adus un surd, care era şi gângav, şi L-au rugat ca să-Şi pună mâna peste el. Şi luându-l din mulţime, la o parte, Şi-a pus degetele în urechile lui, şi scuipând, S-a atins de limba lui. Şi privind la cer, a suspinat şi a zis lui: Effatta! ceea ce înseamnă: Deschide-te! Şi urechile lui s-au deschis, iar legătura limbii lui îndată s-a dezlegat, şi vorbea bine”. (VII, 32-35)
Reflectăm
Isus vindecă tăcerea ce naşte din surzenia inimii. Suntem cu toţii surzi şi incapabili să spunem lucruri bune dacă nu ne lăsăm vindecaţi de Domnul, dacă nu Îi cerem cu credinţă să ne tragă în afară din izolarea în care ne aflăm. Ştim noi să ne deschidem faţă de cel ce este alături de noi, dar mai ales noi adulţii ştim să invităm pe cel care stă în faţa noastră să se deschidă cu încredere?
Tatăl nostru...
Tu care ne asculţi, deschide urechile noastre, Tu care ne priveşti, spală ochii noştri pentru ca să putem ascultă glasul Tău şi să recunoaştem că eşti aproape de noi în fraţii pe care i-ai aşezat alături de noi, în cei mai mici pe care ne faci să-i întâlnim. Amin.
Nădejdea noastră este Tatăl, scăparea noastră este Fiul, acoperământul nostru este Spiritul Sfânt, Treime Sfântă, mărire Ţie. Amin.