Aflându-ne în preajma sărbătorilor de iarnă parcă în fiecare an retrăim povestea iernii. O poveste plină de arome şi emoţii duioase, plină de bucurie şi recunoştinţă. Iar copilaşii sunt cei care ştiu bine că, atunci când începe iarna, începe şi basmul cu cele mai dragi personaje.
Aşadar, am început prin a le povesti la ora de limba română despre obiceiurile şi tradiţiile de iarnă ale românilor. Unele chiar erau asemănătoare cu ale lor, dar cel mai mult s-au bucurat să afle că şi în România vin Moş Nicolae şi Moş Crăciun. În ajutorul meu au venit şi doamnele învăţătoare care au organizat mai multe activităţi şi concursuri pe tema acestui anotimp de vis şi a sărbătorilor de iarnă. Copiii au fost implicaţi în activităţi de lucru manual, unde au confecţionat fulgi de nea, brăduţi, globuri pentru brad. Au avut şi un concurs de desen, care a impresionat prin frumusețea lucrărilor micilor noștri artiști. Copiii au împodobit şi brăduţul de Crăciun şi parcă tot lipsea ceva din această poveste. Atunci m-am gândit să le propun să învăţăm câteva colinde româneşti. Nici nu au stat pe gânduri, fiindcă o parte dintre ei ştiau deja despre sfânta tradiţie a colindatului pe la casele oamenilor şi erau foarte încântaţi că facem împreună acest lucru. Zis şi făcut.
Următoarea gazdă urma să fie Catedrala greco-catolică „Sfântul Nicolae” din Oradea, dar în drum spre aceasta am trecut pe lângă Casa Radio ZU. Ştiind că ei primesc cu bucurie colindătorii, am oprit să colindăm şi echipa Radio ZU. Cei din „Casa Faptelor Bune” nu s-au aşteptat să fie colindaţi în limba română de către copiii din Ucraina. Atât pentru gazdă cât şi pentru colindători a fost o experienţă scurtă, cu o mare încărcătură emoţională. Darurile oferite de echipa ZU au adus şi mai multe zâmbete pe feţele colindătorilor.