Propunerea noastră este aceea de a se spune rugăciunea înainte de prânz sau înainte de cină, atunci când toţi membrii familiei sunt împreună. Adunaţi în jurul mesei, se aprinde o lumânare, în timpul unei săptămâni se aprinde aceeaşi lumânare; acesta este gestul care spune că a început rugăciunea: lumina indică o prezenţă invizibilă, dar reală, oaspetele atât aşteptat de noi, Isus, care este mereu prezent atunci când doi sau trei sunt adunaţi în numele lui.
Lumânarea aprinsă va fi pusă în mijlocul mesei în aşa fel încât toţi să o poată vedea cum arde şi, împreună, vor face semnul crucii, se va citi textul biblic şi meditaţia care urmează (reflecţia), rugăciunea „Tatăl nostru” şi încheierea.
Miercuri, 20 decembrie 2023
În numele Tatălui şi al Fiului, şi al Spiritului Sfânt. Amin.
Text biblic:
Din Evanghelia lui Luca: „Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavril de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Isus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit. Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? Şi răspunzând, îngerul i-a zis: Spiritul Sfânt Se va pogorî peste tine (…) că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă. Şi a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Şi îngerul a
plecat de la ea.” (I, 26-38)
Reflectăm:
Visul lui Dumnezeu a devenit posibil cu „DA-ul” unei fete din Nazaret. Răspunsul Mariei demonstrează încrederea imensă faţă de acel Dumnezeu care vrea binele nostru şi vrea să rămână mereu cu noi. Este încrederea pe care un fiu o oferă în mod spontan tatălui său. Dar eu ce voi răspunde Domnului? El aşteaptă „DA-ul” meu pentru a-mi dărui viaţă din belşug.
Tatăl nostru...
Ajută-mă să spun „DA” Spune-mi „Da”.
Am nevoie de al tău Da, aşa cum am avut nevoie de acel „DA” al Mariei pentru a veni pe pământ, pentru că eu trebuie să fiu în munca ta, trebuie să fiu în familia ta, trebuie să fiu în cartierul tău şi nu trebuie să fii doar tu! Este privirea mea care te străpunge; este viaţa mea care transformă şi nu viaţa ta.
Dă-mi TOTUL, abandonează-te în TOT.
Am nevoie de acest „DA” pentru a putea pogorî pe pământ. Am nevoie de acest „DA” pentru a continua să salvez lumea!
(Michel Quist)
Propunere practică:
„Iată-mă”: actul meu de abandonare trebuie să devină mărturie pentru alţii.
Nădejdea noastră este Tatăl, scăparea noastră este Fiul, acoperământul nostru este Spiritul Sfânt, Treime Sfântă, mărire Ţie. Amin.