În acest sens, un eveniment major l-a reprezentat conferinţa internaţională pe tema migraţiei romilor organizată de Asociaţia Caritas Eparhial la Oradea, în 2015 în cadrul căreia a fost reliefată şi necesitatea sprijinirii profesioniştilor din diverse domenii, activi în comunităţi roma, de a se dezvolta profesional continuu.

Ca răspuns la această nevoie a fost iniţiat, în 2017, un proiect ce a inclus o serie de întâlniri, seminarii, ateliere, sesiuni de instruire la care au participat lucrători sociali, educatori, preoţi din România şi Ungaria. Tot atunci s-au pus şi bazele unei reţele profesionale care a asigurat (și continuă să asigure) un cadru de lucru pe cât de necesar pe atât de util acestor profesionişti.

Cu titlu de noutate, în cadrul acestui proiect au fost organizate şi câteva sesiuni introductive de instruire pe tema practicilor restaurative.

Practicile restaurative reprezintă un nou domeniu de studiu în care este întărit potențialul de a influența pozitiv comportamentul uman și de a ajuta la consolidarea societății civile la nivel global. Focusul îl reprezintă modalitățile de construire a capitalului social și obținerea disciplinei sociale prin învățare și luare a deciziilor în mod participativ, modalități care pot fi aplicate în aproape orice context (familie, școală, loc de muncă și comunități).

Având origini multiple, înțelegerea practicilor restaurative presupune o abordare inter și multidisciplinară, în care sunt recunoscute și integrate concepte similare și din alte domenii: în domeniul justiției penale se folosește conceptul de “justiție restaurativă”, în asistență socială se folosește conceptual de “împuternicire”, în educație “disciplină pozitivă” sau “clasă responsivă”, iar în leadershipul organizațional se vorbește despre “management orizontal”.

Activităţile proiectului şi, cu precădere sesiunile de instruire pe tema practicilor restaurative au fost deosebit de bine primite de către participanţi astfel că, în mod firesc, s-a conturat ideea unui nou proiect de ale cărui activităţi să beneficieze alţi şi alţi profesionişti.

Așa a fost inițiat proiectul „Dezvoltarea profesională a specialiştilor ce lucrează în comunităţile de romi (din România şi Ungaria) ce are ca scop creșterea calității serviciilor oferite de rețeaua informală a organizațiilor active în comunitățile de romi. Proiectul este finanţat de Renovabis și este implementat de către Caritas Eparhial în perioada mai 2020 – aprilie 2022.

În cadrul proiectului, activitatea cu titlul „Bazele tehnicilor restaurative - alternative în managementul conflictelor” include un pachet de 8 sesiuni teoretice cu 12 participanți şi o are ca formator pe Vidia Negrea - psiholog clinician, reprezentant în Europa al International Institute for Restorative Practices.

Proiectul mai prevede organizarea a două conferințe anuale în cadrul cărora, specialiști din diferite domenii, care lucrează în comunitățile de romi vor avea ocazia să prezinte aspecte importante din activitatea lor, să facă schimb de informații și experiență dar şi să evidenţieze exemple de bune practică din activitatea lor. Nu în ultimul rând, aceste evenimente le oferă participanților și o bună oportunitate de a dezvolta și consolida relațiile profesionale dar și personale și, implicit, rețeaua de profesionişti din care mulți fac parte.

Tot pentru profesioniștii activi în comunitățile de romi vor mai fi organizate 4 sesiuni de formare (o sesiune pe trimestru) cu subiectele: burnout, managementul stresului, managementul timpului, management organizațional respectiv un modul de șapte sesiuni de supervizare pe an.

Derularea a câte unui schimb de experiență anual între profesioniști din România și Ungaria, activi în comunitățile de romi, prevăzut în proiect, va depinde de evoluţia contextului generat de pandemie.

De asemenea, tot în proiect mai este planificată şi organizarea unui atelier pe tema identității etnice și culturale.

Un aspect important de subliniat este faptul că participarea la toate tipurile de activităţi este gratuită pentru toţi participanţii.

Deşi actualul context generat de pandemia de COVID-19 impune ca activităţile prevăzute în proiect (conferinţe, sesiuni de instruire, sesiuni de supervizare, ateliere) să se desfăşoare online, echipa de proiect e hotărâtă să-l ducă la bun sfârşit indiferent de constrângeri și limitări, având convingerea că acum, poate mai mult ca oricând, e nevoie de care să dea un răspuns pe măsură provocărilor ce afectează în primul rând comunităţile vulnerabile.