Centrele de resurse în practici restaurative din Cheț (Municipiul Marghita) și Ioaniș (Comuna Finiș) împreună cu Municipiul Marghita au organizat, la Oradea, Conferința științifică internațională în domeniul practicilor restaurative cu titlul „Aplicarea practicilor restaurative în comunități. Experiențe în sistemul de educație formală și non-formală”
în perioada 12-13 mai 2023, în cadrul proiectului PN4042 - Dezvoltare locală pentru comunități dezavantajate din Județul Bihor (Comunități unite în Bihor).
Conferința s-a desfășurat la Oradea, reunind invitați speciali din țară și din străinătate, persoane formate în practici restaurative, reprezentanți ai unor instituții publice și ai unor organizații nonguvernamentale.
Doamna viceprimar al Municipiului Oradea, Antonia Nica,
onorându-ne cu prezența la eveniment, ne-a spus: Bună ziua! Oradea este bucuroasă să găzduiască acest valoros eveniment. Îi mulțumesc Adelei pentru invitație; mă simt în largul meu între persoane dornice de a face bine în comunitatea din care fac parte. Cuvintele cheie care pot aduce schimbarea în bine, pe care le-am auzit astăzi, aici, sunt: comunitate, relație, împreună, responsabilitate și responsabilizare. Toate acestea mă duc cu gândul la motto-ul: Nu lăsăm pe nimeni în urmă. Nu este simplu să descoperi cine ești, ce te caracterizează în mod esențial și care se cuvine a fi calea de urmat în propria-ți viață. Modalitățile prin care oamenii au încercat să răspundă acestor dileme și întrebări sunt multiple, după cum, foarte probabil, la un moment dat unii s-au lăsat păgubași. Albert Schwaitzer, filozof german și laureat al Premiului Nobel pentru Pace, în anul 1952, spunea că: Nimic nu este mai trist pe acest pământ, decât ceea ce se pierde într-un om în timp ce trăiește. Urmărind specificul proiectului dumneavoastră, am înțeles, printre altele, că vă împotriviți ignoranței și că susțineți procesele descoperirii și exprimării de sine a individului și faceți totul pentru ca darurile persoanei să nu se risipească spre nefericirea sa și a celor din jurul său. Iată de ce, demersul dumneavoastră nu este doar lăudabil, ci și profund necesar, cu atât mai mult cu cât volatilitatea accentuată a vremurilor tinde să ne tulbure profund, iar vârsta încă nu foarte înaintată a societății românești în democrație și în economia de piață nu ne îndreptățește nicidecum să stăm liniștiți și mulțumiți de noi înșine. Vă felicit pentru tot ceea ce ați făcut deja prin acest proiect și vă îndemn să vă multiplicați munca spre binele și speranța de mai bine a cât mai multor semeni! Vă mulțumesc!
Au prezentat experți provenind de la
CJRAE
Harghita,
Liceul Teoretic “Apáczai Csere János”
din Cluj-Napoca și am avut doi invitați speciali –
Vidia Negrea,
trainer, facilitator și consultant în practici restaurative care a introdus această abordare în Ungaria și România, și
Michael Michiels,
reprezentant al Ligand din Belgia – un pionier în susținerea organizațiilor să gestioneze conflicte în mod restaurativ și sustenabil.
Vidia Negrea ne-a povestit cum a adus practicile restaurative în Ungaria și România și ne-a transmis cu drag mesajul fondatorilor Institutului Național de Practici restaurative adresat celor care aplicăm practici restaurative în România: "Sunteți bravi și curajoși!". Să practicăm deci pe mai departe ce am învățat datorită Vidiei.
Kui Eszter Enikő ne-a arătat că jumătate dintre copii, chiar dacă au note bune la școală, deja din clasa a VI-a se simt ineficienți la școală. La acest sentiment se adaugă oboseala și cinismul cu privire la școală și deja avem ingredientele necesare pentru burnout la elevi. Iar un copil cu
burnout
va trăi ca un adult cu
burnout.
Ziua a doua a conferinței internaționale în practici restaurative a început cu o pictură socială pe tema „Cum se reflectă practicile restaurative în viața mea sau în comunitatea mea”, în care s-a explorat conectarea nonverbală. Vă felicităm pentru lucrările minunate!
Astfel, s-a creat un cadru propice pentru împărtășirea experiențelor, a know-how-ului în ceea ce privește abordarea restaurativă în diverse medii și situații, dar și pentru dezvoltarea de relații între specialiști, practicanți și cei care doresc să știe mai multe și să aplice această abordare pe viitor.
Participanții au oferit
feedback-uri care ne stimulează să continuăm promovarea practicilor restaurative în comunitate, fiind exprimată dorința ca această abordare să poată fi implementată în școli sau în alte medii instituționale, constatându-se, din nou, cât de important este acest aspect de restaurare a relațiilor pentru practicile care se aplică în diverse domenii. Impactul acestei conferințe asupra participanților a fost unul pozitiv, care ne confirmă necesitatea continuării de a organiza grupuri de formare care, la rândul lor, să aplice cunoștințele dobândite în mediile socio-profesionale în care activează.