Continuă activitățile de supervizare din cadrul proiectului „Dezvoltarea profesională a specialiștilor ce lucrează în comunitățile roma”,
finanțat de Renovabis (Germania).
Activitățile de supervizare se desfășoară atât individual cât și în grup. În funcție de preferințele participanților, supervizarea se realizează în această perioadă atât în cadrul unor întâlniri directe cât și online.
La începutul acestui an s-a format o grupă nouă care va începe activitatea de supervizare în data de 18 martie 2021. În același timp, continuă ședințele de supervizare individuală pentru cei care au ales această variantă. Iată câteva fragmente din mărturiile primite din partea participanților:
Recunosc că am pășit cu emoții și teamă la prima ședință de supervizare, fiindu-mi teamă, în general, de situații noi pe care cred că nu le pot controla. Supervizarea mă învață că nu trebuie deținut un control permanent asupra situațiilor, mă ajută să mă adaptez firescului din jur, mă ajută să mă descopăr și să mă analizez din mai multe perspective.
(A.P.)
În ceea ce mă privește, cel mai important efect produs de ședințele de supervizare este eliberarea de gânduri negative care-mi limitau avântul spre un progres profesional pe care, de altfel, mi-l doresc. Sunt recunoscătoare pentru fiecare intervenție pe care supervizorul o are la aceste ședințe, prin timpul de reflecție și întrebările pe care mi le adresează deblochează uși pe care le credeam închise. Poate părea puțin neobișnuit, dar supervizorul meu îmi inspiră încredere, elan, optimism și, mai ales, mă ajută să pășesc pe un drum presărat cu resursele MELE interioare pe care, nu știu când și cum, am uitat că le am! Învăț să mă apreciez mai mult și să-mi redescopăr și să-mi folosesc potențialul pentru ca, din punct de vedere profesional, să pot crește frumos!
(T.B.)
Aștept cu nerăbdare următoarea ședință de supervizare și, spre bucuria mea, constat că a fi tu însăți în raport cu ceilalți este un dar și poate că tocmai asta ne face unici, poate că aici este potențialul care, folosit eficient, conduce la rezultate maxime.
(E.T.)
Ce este supervizarea? Supervizarea este un tip de formare bazată pe prelucrarea experienţei profesionale personale, în cadrul căreia se caută răspunsuri la problemele generate de situaţiile de impas profesional. Supervizarea vizează probleme legate de colaborarea, comunicarea şi conflictele din cadrul interacţiunilor profesionale printr-un proces dirijat de învăţare a cărui sursă şi ţintă sunt experienţele practice.
Astfel, sunt analizate dificultățile ivite în timpul activităţii profesionale, fapt ce contribuie la dezvoltarea unor idei noi, fără însă să preia actul de decizie ci, în locul unor soluţii preconcepute, oferă şanse sporite pentru depăşirea impasului profesional. Învăţarea prin supervizare presupune o situaţie creată într-un spaţiu artificial care oferă posibilitatea formulării întrebărilor ce contribuie la procesul de schimbare şi dezvoltare.
Elementul esenţial, modalitatea principală de realizare este autoreflexia. În prezenţa reflectivă a supervizorului, persoana supervizată dobândeşte o capacitate tot mai profundă de autoreflexie asupra modului propriu de funcţionare, fiind în măsură, dacă consideră necesar, să le şi schimbe.
În cadrul supervizării, problemele persoanei supervizate sunt relevate prin analiza cazuisticii. Prin prezentarea concretă a câte unui caz căutăm răspuns la întrebarea de ce constituie acesta o problemă pentru persoana supervizată. Membrii grupului şi supervizorul îi vin în ajutor cu întrebări şi prin oglindire, contribuind la o mai clară percepere a situaţiei, a reacţiilor şi atitudinilor proprii. Deci, contribuţia nu constă în soluţii pentru rezolvarea cazului, ci în conştientizarea motivelor care determină felul ei de a reacţiona, cum ar putea reacţiona altfel, ce o împiedică, precum şi ce ar ajuta-o să se poată schimba.
Cazurile prezentate unui supervizor pot fi diferite. Poate fi vorba de situaţii de criză profesională, dar şi de probleme legate de construirea carierei, de comunicarea în relaţiile colegiale, de impactul asupra performanţei individuale a relaţiilor ierarhice şi a presiunilor specifice unei instituţii sau profesii, starea de „burnout” etc., adică toate dificultăţile ce pot apărea în practica profesională de zi cu zi.
Judit Makai-Dimény
este asistent social, psihoterapeut, supervisor-coach, formator, facilitator comunitar și asistent de psihodramă cu o vastă experiență în domeniu. Este membră fondatoare a Fundației Albin, a Asociației pentru Copil și Familie și a Asociației Asistenților Sociali din Bihor ”Crișana”. Este membră a CNASR și a CPR. De asemenea, are o îndelungată experiență de colaborare în proiecte comune și coordonatoare de practică pentru studenții Facultății de Științe Socio-Umane din cadrul Universității Oradea, a Universității PARTIUM din Oradea și a Universității KATHO/IPSOC din Kortrijk, Belgia.
Adela Popa Ghițulescu
Coordonator proiect